Tomografia cu emisie de pozitroni (numită și PET) permite examinarea întregului intestin și studierea tumorilor, au descoperit experții care lucrează cu Cancer Research UK.
Știinţa microbiomului a devenit un subiect de interes atât pentru comunitatea medicală, cât și pentru publicul larg. De aici derivă și interesul companiilor, care au început să investească în cercetare în acest domeniu.
Tulburările apărute la nivelul microbiomului intestinal au asocieri puternice cu un spectru larg de boli. De aceea, este nevoie de o mai bună înţelegere a acestuia.
Un brand de hârtie igienică lansează în premieră pentru România un cont de Spotify pentru cei cu probleme de tranzit intestinal.
Un sistem de biosensing ingerabil sub formă de pastilă a fost conceput pentru a monitoriza în timp real mediul intestinal – mai exact, metaboliţii intestinali.
Potrivit unui studiu nou, anumiți îndulcitori artificiali alterează microbiomul și glucoza din sânge.
O nouă ipoteză în patogeneza afecţiunilor alergice a fost analizată la Congresul Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI), desfășurat la Praga în perioada 1-3 iulie a.c.
În fiecare an, pe 27 iunie, se marchează Ziua Internațională a microbiomului. Tema acestui an este „diversitatea”, potențialul pe care îl au bacteriile benefice pentru sănătatea întregului organism.
Biomarkerii cardiaci, microbiomul pulmonar în ARDS, tensiunile medii ţintă, driving pressure, leziunea renală acută, medicina perioperatorie, cele două tipuri de pneumonii COVID au fost câteva dintre numeroasele teme interesante abordate în cadrul Congresului SRATI 2022, desfășurat luna trecută în format hibrid.
Subestimate și adeseori neglijate, simptomele non-motorii reprezintă o provocare atât pentru pacient și aparţinători, cât și pentru medici.
Componentele microbiomului uman au un rol important în menţinerea sănătăţii și stării de bine a organismului.
Recent publicat, un studiu demonstrează că o anumită moleculă, produsă de bacteriile intestinale, afectează funcţia creierului prin promovarea unui comportament anxios la șoareci.
Strategia terapeutică fundamentală în EH este reprezentată de abordarea focalizată pe modificarea microbiotei intestinale (gut-centric therapy) prin intervenţii dietetice și non-dietetice.
Un studiu recent scoate la iveală noi informații cu privire la diareea asociată cu consumul de antibiotice.
O echipă de cercetători de la Universitatea University, de la un institut de cercetare a bolilor infecțioase, a descoperit o legătură între stres și boala Crohn.
Compoziţia microbiomului pulmonar este determinată de cel puţin trei factori: imigraţia microbiană, eliminarea microbiană și condiţiile de creștere regională.
Deși este clar că obezitatea joacă un rol important în patogeneza steatozei hepatice, astăzi există încă numeroase aspecte nerezolvate în ceea ce privește epidemia obezităţii.
Un studiu publicat în revista Science sugerează rolul major al componentei genetice în determinarea microbiomului intestinal.
Studiul microbiomului oral a arătat prezenţa unor bacterii care se leagă de amilaza salivară.
Influenţa microorganismelor comensale în patogeneza și tratamentul diferitelor boli este din ce în ce mai studiată. Acest microbiom se află într-un echilibru dinamic cu gazda, exercitând efecte locale și la distanţă.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
